Scurt istoric al comunei Celaru

      Comuna Celaru este asezat� pe soseaua Leu-Visina la o distant� de 45 km. de Craiova si la 25 km de Caracal. Este situat� pe un teren de ses, la marginea dunelor de nisip care ajung pana aici, prelungindu-se de la Jiu, dune care au fost oprite prin plantatiile de salc�m �nc� de acum 100 de ani.
      �nceputurile locuirii teritoriului pe care s-a format mai t�rziu satul Celaru se pierd �n negura vremurilor. Legenda satului, dup� datele pe care le detinea �nv�t�torul pensionar Marin Georgescu, este urm�toarea :
      Dup� cucerirea Constantinopolului de catre turci, care au ajuns mai apoi st�p�nii �ntregii peninsule balcanice, populatia b�stinas� era supus� la tot felul de biruri si angarale. Bietii oameni �si luau lumea �n cap fugind �ncotro vedeau cu ochii. Asa s-a ajuns ca, prin secolul al XVI-lea , arom�ni, macedoneni, bulgari �mpreun� cu familiile lor, s�-si �ncarce lucrurile ("calabalacurile") pe m�gari si s� porneasc� spre Dun�re trec�nd in Tara Rom�neasc� (Valahia). Ei au ajuns prin p�rtile acestea s-au oprit la marginea p�durii unde si-au s�pat �n p�m�nt bordeie, �n locul numit "Valea Celarului".
      Se spune c� printre acestia ar fi fost un num�r de patru familii mai deosebite si mai numeroase: B�rac, G�nuci, Giuca, Cior�ia. Ei se ocupau cu v�n�toarea si pescuiau �n lacul Biol. Aici mergeau sa-si adape m�g�rusii pe care ii manau din urma cu "p�rsti,p�rsti!", de aici denumirea initial� a satului: P�rscov. P�rscovenii au capatat obiceiul de a s�pa gropi-ascunz�tori �n care depuneau rezervele de alimente, de frica n�v�litorilor - turci sau t�tari, care ascunz�tori erau denumite CHELARE, de unde prin 1860, st�p�nirea a schimbat denumirea localit�tii �n Celaru. Din cauza nisipurilor zbur�toare, acesti locuitori s-au mutat mai spre nord, l�ng� Lacul Grecului, unde au mai �nt�lnit alte familii : Rebegea, G�l�, si altii - actuala asezare.
      Numele satului, dup� istoricul Nicolae Iorga, transmis �ntr-o scrisoare de r�spuns, ar avea urm�toarea explicatie, care corespunde cu legenda sa. Iat� acea scrisoare :

      �n secolul al XIX-lea, istoria satului se completeaza cu evenimente de important� national�.�n acel timp, Iancu Jianu era zapciu al pl�sii Dun�rea a districtului Romanati cu resedinta �n comuna Ob�rsia si avea legaturi cu popa Ene Hatu din Celaru.
      At�t �n 1821 c�t si �n 1848, la cuv�ntul lui Iancu Jianu, Ene Hatu cu ceata lui de haiduci a intrat �ntre pandurii lui Tudor Vladimirescu si revolutionarii lui Popa Sapc�. C�lari sau cu c�rute, ei au mers la Caracal �n �nt�mpinarea r�sculatilor ce se adunaser� �n piata orasului, la 11 iunie 1848.
      �n 1877 tara noastr� intr� �n r�zboiul ce avea sa-i aduca independenta. Orasul Caracal a fost unul dintre punctele de trecere spre c�mpurile de b�taie din Balcani.�n luptele cu turcii au luat parte, ca ostasi �n regimentul 2 de linie Romanati un numar de 32 de fii ai satului Celaru, printre care soldatul Brat P�un, c�zut eroic la Plevna. Printre veteranii acestui r�zboi, se numar�: Voicu Musat, Stan Ion, Marin Pavel, Popescu Ion .
      Dup� cucerirea independentei �ns� viata taranilor nostri nu s-a �mbun�tatit. Majoritatea t�ranilor din Celaru erau mosneni, dar existau si s�raci care munceau �n dijm� ca �nvoitori pe cele 12 mosii ce �nconjurau satul, merg�nd chiar la dep�rtarea de 15 Km la puncul Boia.
      De la un cap�t la altul al t�rii, �n 1907 s-au �ntins v�lv�t�ile r�scoalei t�r�nesti. Cel�renii si-au alc�tuit �n tain� un nucleu de rasmerit� si au luat leg�tura cu t�ranii din satul vecin Galesul, unde se g�sea, la marginea satului, conacul boieresc. Cu furci si topoare, �n noapte, au spart hambarele si magaziile, au �nc�rcat c�rutele cu cereale, apoi au aprins si girezile de paie ale boierului Nutu Popescu �n mijlocul satului Celaru. Represiunea n-a �nt�rziat. Ostasi c�lari au n�v�lit �n sat, au prins pe capii r�sculatilor si sase dintre acestia au fost �mpuscati la margine de sat.
      Locuitorii Celarului au tr�it p�n� la sf�rsitul secolului al XIX-lea �n bordeie s�pate �n p�m�nt, cam la un metru ad�ncime. Abia la �nceputul secolului XX au �nceput s�-si construiasc� locuinte din c�r�mid�. �n 1910 se num�rau �n sat 85 de case din c�r�mid�, 50 de case din paiant� si 252 de bordeie. Prin reforma agrar� din 1945 p�m�nturile mosierilor de pe teritoriul comunei se �mpart t�ranilor, f�r� plat�. 600 ha. teren sunt impartite la 500 de familii de t�rani s�raci.
      Din relat�rile domnului �nv�tator Ion St�nculescu (decedat) din satul Ghizd�vesti reiese c� satul Ghizd�vesti �si poart� numele de la primul om care a venit aici de la Apele Vii. Acesta era un om vesel si se numea Ghizdav.
      Existenta satului Soreni ar fi cunoscut� cam din anul 1450. Locuitorii acestui sat erau asezati aproape de comuna Redea �n locul numit "Valea lui Soare" (in acest loc astazi se afla localitatea "Valea Soarelui"). Din cauza n�v�lirii turcilor locuitorii acestui sat s-au mutat pe locul unde astazi este asezat satul Soreni.
      Satul Marotinu de Sus dateaza din anul 1590. Despre aceast� asezare vorbeste Alexandru Odobescu, �n una dintre lucrarile sale, unde aminteste despre trimiterea armatelor de c�tre Mihai Viteazul pentru a ataca cetatile turcesti de la Dun�re, stabilind precis locul unde si-a avut armata tab�ra si drumul pacurs p�n� la Dun�re, drum ce poart� azi numele de "Drumul Turciei". Se aminteste c� unul din c�pitanii lui Stroe Buzescu pe nume Gal, fiind trimis �n recunoastere �n tab�ra situat� �n jurul satului a ajuns la apa ce se afla la sud-vest de comun�, la care s-a oprit si care mai t�rziu s-a numit locul Galesului, de aici numele localitatii Gales.
      �n partea de vest a satului se afl� "Valea Marotinului", o adancitur� putin pronuntat� a terenului, loc unde s-ar fi aflat satul. In urma inundatiilor ce s-ar fi produs �ntre anii 1840-1850 populatia a fost nevoit� sa-si mute asezarile mai spre sud, unde se afl� astazi.
      O m�rturie care ne vorbeste despre fosta vatr� de sat este punctul "Gunoiul Batistei " unde se mai v�d si astazi urme de asezari omenesti si se spune c� aici ar fi locuit �ntemeietorul satului (Marotinu) cu cei 7 feciori ai s�i. Prin viu grai s-a transmis zicala : "Unul este Martin din Marotin si altul este Caragea din Bucuresti ".
      Satul Marotinu de Jos ar fi cunoscut din anul 1602. �nainte vreme a purtat denumirea de Ghimpati deoarece terenul unde au fost primele asezari era acoperit cu ghimpi. Aceast� denumire s-a schimbat �n 1620, �n Marotinu de Jos, denumire ce ar proveni de la Marotinu de Sus deoarece o parte din locuitorii acestui sat au venit si s-au amestecat cu locuitorii din Ghimpati.
      C�tunul Lup�ncesti (care nu mai exista azi) ar fi cunoscut cam din anul 1610 fiind asezat �n p�dure. Se zice c� purta aceast� denumire deoarece era atacat frecvent de lupi.
      Pana in anul 1854, cand s-au unit, satele Celaru, Soreni, Marotinu de Jos formau fiecare comune separate iar satele Ghizdavesti si Lup�ncesti formau comuna Ghizd�vesti. �n anul 1968, prin noua lege privind �mp�rtirea administrativ� a t�rii, comunei Celaru i s-a afiliat si comuna Marotinu de Sus, Galesul, toate cele cinci sate amintite form�nd comuna Celaru cu sediul administrativ la Celaru.